Swis Nature

Rusenski Lom Nature Park

Morfologie

Dunărea - morfologie în Parcul Natural Rusenski Lom și Aria Protejată Kalimok-Brashlen

Râul Rusenski Lom este ultimul afluent din dreapta Dunării. Specificul râului Rusenski Lom are o influență substanțială asupra calității, conținutului și cantităţii apelor din cursul inferior al Dunării. Intervenţiile umane au influențat procesele naturale ale râului. S-au construit două diguri de-a lungul râului Rusenski Lom și a afluenților săi. Ele previn infuzia prea mare de apă în Dunăre și schimbarea apelor sale. Pentru corectarea debitului de apă s-au construit mai multe diguri de-a lungul Rusenski Lom. La gura de vărsare a râului este construit Şantierul Naval Ruse.

Malul bulgăresc al Dunării de la Ruse la Silistra este semnificativ mai înalt decât cel din România. În anii '50, au fost construite diguri pentru a preveni inundațiile de la Dunăre. Astfel, mlaștinile naturale - o mare parte a malului - au fost modificate. De la Ruse la Silistra, au existat multe legături directe spre fluviu. Ele au funcționat în calitate de rezervoare, zone de depunere a icrelor pentru pești și locuri de cuibărit pentru păsările de apă.

După ce s-a tăiat legătura directă cu Dunărea a existat un impact negativ şi asupra altor zone protejate, cum ar fi mlaștinile din apropierea satelor Garvan și Malak Preslavets. Cel mai mare impact a avut loc asupra condiţiilor de mediu din rezervaţia Srebarna. Lipsa apelor din Dunăre a condus la creşterea biomasei de stuf schimbând astfel calitatea apei, ceea ce a dus la probleme ecologice pentru fauna piscicolă și speciile de păsări din zona umedă.

În 2009 a început refacerea zonei umede Kalimok-Brashlen. S-a construit o infrastructură specială pentru controlul fluxului de apă în zona umedă.

O mare parte din insulele din Bulgaria sunt folosite pentru întreprinderi forestiere. Ele au fost transformate în plantații de plopi – schimbând în întregime caracterul natural al habitatelor. Cu toate acestea, insulele mici sunt adevarate oaze de natură sălbatică. Acolo pot fi găsite colonii de stârci (Ardea), și sunt locuri de cuibărit preferate de vulturul codalb.

Schimbările de nivel al apei fluviului depind de facilități controlate construite înainte de frontiera bulgară, dar schimbările naturale ale fluviului ca și organism viu continuă.

up
În sus și în jos pentru a vedea toate fotografiile. Apăsați pe fotografie pentru marire.
down